La Sfârşitul Anilor ‘70, Un Proiect Măreţ De Exploatare A Cuprului Din Roşia Poieni, Judeţul Alba, Aducea Bucurie În Rândul Minerilor Din Zonă. Câţiva Ani Mai Târziu, Ceauşescu Hotăra Ca 1.000 De Gospodării Din Satul Geamăna Să Fie Îngropate În Sterilul Rezultat În Urma Exploatărilor.
Câţiva copaci uscaţi, acoperişul unui bordei şi turla unei biserici se mai zăresc în “lacul” de steril care a înghiţit un sat întreg. În jur, pădurile verzi contrastează puternic cu apele roşiatice şi nămolul cenuşiu din lac. În acest peisaj au mai rămas câteva căsuţe sărăcăcioase cocoţate pe versanţii munţilor. Undeva sub steril au încremenit pe vecie 1.000 de gospodării. Sub marea otrăvită se află acum şi cimitirul care a dus cu el în adâncuri memoria comunităţii moţilor de pe aceste meleaguri. În 1978, Ceauşescu a dat un decret de expropriere pentru toţi locuitorii. Se pregătea deschiderea exploatării de cupru de la Roşia Poieni, cea mai mare din Europa. Oamenii din zonă au primit bani şi materiale să-şi ridice gospodării în altă parte. Apoi, prin 1986, au dat drumul la steril peste sat. Câteva familii au rămas însă pe loc, deşi, pe zi ce trece, nămolul înaintează spre gospodăriile lor, riscând să le înghită pentru totdeauna.
“De 27 de ani au început să bage sterilul ăsta peste noi. An de an, nămolul a mai muşcat câte o bucăţică din pământul nostru. Casa stă să cadă pe noi, dar nu ne îndurăm să băgăm bani în reparaţii, ca să nu muncim degeaba. În curând, o să ne înghită iazul ăsta blestemat”, ne-a spus Paraschiva Matei (52 de ani), unul dintre puţinii locuitori din Geamăna care mai locuiesc în zonă.
Merg pe jos kilometri întregi pentru o pâine
La câţiva metri de otrăvuri se află gospodăria Valeriei Bardea, în vârstă de 54 de ani. Are o curte îngrijită şi animale în bătătură. De la geam, nu poate vedea însă decât marea de nămol toxic. “Nu avem lumină în sat, iar ca să ne luăm o pâine sau un medicament trebuie să mergem pe jos kilometri întregi”, se plânge femeia. Deşi pare că aici nu poate ajunge nici o veste, ea ştie despre scandalul de la Roşia Montană, localitate aflată la 30 de kilometri de Geamăna, şi se teme că pe oamenii de acolo îi paşte o nenorocire. “Dacă lucrurile scapă de sub control, o să fie ca la Cernobîl, un dezastru mai mare decât ce s-a întâmplat la noi, la Geamăna. Nici fir de iarbă nu o să mai crească acolo, iar oamenii vor fi nevoiţi să plece, aşa cum au plecat şi cei de aici şi cum, probabil, ne vom duce şi noi, lăsând în urmă numai pustiu”, ne-a mai spus Valeria.
Paraschiva Matei e convinsă că în câţiva ani gospodăria ei sărăcăcioasă va fi acoperită de nămol
«Nu Se Pune Problema Otrăvirii Mediului»
Proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană a primit, de curând, undă verde din partea Ministerului Mediului. Dacă parlamentarii vor vota favorabil, lucrările vor începe în trei ani. Cătălin Hosu, reprezentantul companiei Gold Corporation, susţine că nici nu se pune problema unui dezastru ecologic cauzat de mineritul cu cianuri.
“Vom avea o mină modernă şi vom respecta standardele ecologice din România şi din Uniunea Europeană. Suntem convinşi că am identificat toate riscurile şi avem un plan solid de gestionare a acestora. Cuvântul care sperie cel mai mult este cianură. Cu toate acestea, cianura e una dintre substanţele cu folosire strict reglementată şi cu limite bine stabilite în întreaga lume. Limita maximă de descărcare în iaz, conform standardelor UE, este de 10 mg/l de cianură. În cadrul proiectului nostru, în lac, după descompunerea naturală, media va fi de 3 mg/l, iar maxima, de 7 mg/l. Deci nu se pune problema otrăvirii mediului înconjurător”, ne-a declarat Hosu. Localnicii care se împotrivesc exploatării cred că firma se va declara insolventă şi va pleca fără să ecologizeze zona, imediat după ce se va vedea cu sacii de aur “în căruţă”. Hosu susţine că, pe parcursul anilor de exploatare, compania e obligată să asigure garanţii statului român, în valoare de zeci de milioane de euro, impuse de UE, bani care vor fi folosiţi în caz că Gold Corporation declară insolvenţa înainte de ecologizarea minelor. Ba mai mult, acesta afirmă că după închiderea lucrărilor firma de exploatare va oferi în continuare locuri de muncă roşienilor.
No comments:
Post a Comment